Cadrul natural al zonei

Cel mai cunoscut dintre muntii Olteniei ocupa, cu toti muntii aferenti, 1000 kmp, iar, prin altitudinea de 2.518 m, Parangul Mare se situeaza altitudinal pe locul 2 in Carpatii Romanesti.

Se caracterizeaza de, asemenea, prin numeroase vai si circuri glaciare, mijloacele de acces fiind mai numeroase ca in ceilalti munti ai Olteniei. Ca raritati fboviatice in Parang putem aminti floarea de colt sau albumela, ghintura galbena (Gentiana Rutea ), arborele larice.

In Rezervatia naturala Parang ( 31.260 km p) in jurul lacului Galcescu se mai intalnesc : Capra Neagra, Smardanul sau Trandafirul, pastravul de munte, Corbul.

In acesti munti, vaile si circurile glaciare sunt frecvente in aceasta zona formandu-se o salba de numeroase lacuri, printre care remarcam  Galcescu, ce se afla la poalele muntelui Setea Mare.

CADRUL NATURAL AL ZONEI CU FLORA, FAUNA SI RELIEFUL SPECIFIC

Punctele de atractie ale zonei turistice sunt:

• formele de relief spectaculoase, specifice zonei montane, de mare atractie peisagistica care se remarca  prin varfuri de mare altitudine, creste, elemente de relief glaciar (caldari glaciare, grohotisuri de panta, cuerste);Cadrul natural al zonei se inscrie in tabloul potentialului turistic cu o mare complexitate, diversitate si atractivitate peisagistica, aceasta reflectandu-se in structura si valoarea acestuia

• potentialul climatic al teritoriului administrativ al orasului Novaci, caracterizat printr-un specific montan si submontan, cu aer curat, puternic ionizat, lipsit de praf si alergeni si un bioclimat sedativ de crutare, recomandat pentru odihna, recreere si repunere in forma a organismului este o alta nota distinctiva a zonei.

Fauna muntilor Parang este asemanatoare cu ceea a muntilor din Carpatii Meridionali, cu unele  aspecte specifice nord vestului Olteniei si Banatului. Cateva din speciile caracteristice faunei mediteraneene isi fac simtita prezenta pe partea sudica a Parangului: vipera cu corn, broasca testoasa de uscat, calugarita, etc. Acestora li se adauga rareori zaganul, care tranziteaza din Balcani si muntii Macedoniei, pana catre caldarile Gemanare, Rosiile, Deresul si Gauri. Dintre animalele specifice zonei alpine si subalpine, Parangul ocroteste capra neagra, cu efective in crestere in zonele Gauri, Deresul, Rosiile, Slivei, Mija, migrate din muntii Lotrului.

Alte specii animaliere sunt: ursul, vulpea, pisica salbatica, parsul cenusiu, rasul s.a. In stancariile piscurilor alpine isi fac cuibul dintre pasarile relevante: acvila de munte si corbul, iar dintre animale in  padurile intinse din Parang mai vietuiesc: caprioara si cerbul .

Dintre pasari, padurile de fag si de molid  si ocrotesc: ciocanitorea de munte, cintita, gaita s.a. In poienile din preajma golurilor, traiesc: cocosul de munte, ierunca si multe alte specii. In stancariile din caldarea Mandrei se ascunde fluturasul de stanca, pasare cu un colorit viu, pus in evidenta doar in timpul zborului. Apele lacurilor de munte (cum sunt lacul Rosiile si Lacul Galcescu ) sunt de multa vreme salasul pastravului indigen, lacul Galcescu fiind  singurul populat cu pastrav, pe cale naturala. Prin eforturile padurarilor au fost populate cu pastrav si lacurile : Iezerul Latoritei, Setea Mare , Deresul, Rosiile, Mija, Mandra, Lacul Verde, s.a. , Jietul, Gilortul Superior, Oltetul superior, Lotrul Superior, care sunt de asemenea, un paradis al pescarilor aflati in cautarea pastravului.

Vegetatia si flora muntilor Parang

Vegetatia si flora muntilor Parang au o etajare in functie de zonele climatice.

Zonele padurilor de foioase (500-1400 m) aflate pe versantii sudici si la 500-1200m altitudine, pe versantii nordici au in componenta in mod predominant stejarul (Quercus robur ) si carpenul ( Carpinus belutus), iar in partea inferioara a etajului, si fagul ( Fagus silvatica), frasinul de munte (Fraxinus ornus) si mesteacanul ( Betula verrucosa) .

In fanete, alaturi de paius (Agrostis tennuis), apar gladiolele salbatice (Gladiolus imbricatus) sau planta insectivora roua cerului (drosera rotundifolia), iubitoare de locuri umede. In locurile umbroase, se intind tufe de ferigi (Drosera rotundifolia), aflate in locuri umede si ferigute.

Zona molidului, restransa pe versantii sudici(1200-1800 m alt.) si mult mai extinsa pe cei nordici (1000-1750 m alt. ), este dominata de molid (Picea abies ). In vaile mai adapostite, este raspandit si bradul (Abies alba). In valea Latoritei este ocrotit un frumos pachet de larice (larix deciduas). Pajistile din zona molidului sunt acoperite mai ales cu teposica (Nardus strica) si paius rosu (Festuca ruba). In apropierea cabanei Ranca, pot fi intalnite suprafete de ierburi, intre care se afla pastita (Anemone ranunculoides), floarea pastelui (Anemone nemorosa), pulmonarita (Pulmonaria officinalis).

In Ranca exista un centru experimental apartinand Facultatii de Agricultura a Universitatii din Craiova, destinat sa contribuie la refacerea pasunilor montane degradate prin cresterea calitatii masei verzi si imbunatatirea solurilor, avandu-se in vedere schimbarea compozitiei fluoristice a pajistilor. Aceste experimente se fac pe o suprafata de 5 ha, teren inchiriat Universitatii din Craiova de catre Primaria Novaci.

Amplasarea acestui centru la Ranca se face ca urmare a experimentelor intreprinse de mai multi ani de catre Universitatea din Craiova in aceasta zona, tinand cont ca pajistile naturale insumeaza in Masivul Parang o suprafata de circa 12.000 ha.

Pajistile de pe muntii Plescoaia, Dalbanul, Catalinul sunt acoperite cu paius si teposica. In luminisuri si poienite intalnim muschiul de turba (Sphagnum acutifolium), bumbacarita(Erioforul vaginatum), feriga, macrisul iepurelui (Oxalis acestosella), crinul de padure (lilium margaton), afinul (vaccinium myrtillius).

Zona golului de munte ( 1750-2159 m alt. ) este ocupata de pajisti subalpine si alpine si deseori, mai ales pe flancurile nordice, de grohotisuri si stancarii. In aceasta zona, predomina plantele erbacee: teposica, parusca, iarba mieilor.

Frumusetea locurilor este sporita de tufarisurile viguroase de jneapan (oinus mugho), smardar, afin, merisor.

Jnepenisuri intinse, adevarate baraje vegetale intre paduri si golurile alpine, se astern pe treptele mijlocii ale caldarilor Mija, Slivei, Rosiile, pe muntele Cibanul sau pe Coasta lui Rus Mica, in Zanoaga Verde, in caldarea Galcescu. Aici, jneapanul a fost mai putin distrus, insa nu acelasi lucru se poate spune despre coastele Muntinului si ale muntelui Iezerul Latoritei, unde distrugerea jnepenisului a adus locurile intr-o stare deplorabila.

Pe inaltimile Iezerului, Mohorului, Pietrei Taiate, isi etaleaza frumusetea, plantele pitice: Ochiul gainii, ventriceaua.

In afara bogatiei de smardar si jnepenis, care imbraca stancariile si ocrotesc pajistile din preajma lacurilor Galcescu, Pasari, Setea Mare, mai cresc vuietoarea, angelica, iar pe calcarele din muntele Gaurii, apare si floarea de colt.